Hrana vegetariană

Dieta adecvată este fundamentală pentru susținerea unei bune sănătăți și a dezvoltării mentale. Yoga clasifică trei tipuri de alimente în funcție de calitățile lor. Aceste calități corespund celor trei guṇa – sattva, rajas și tamas. 

Guṇa = caracteristică, calitate;

sattva = pur, armonios, clar, echilibrat, pașnic;

rajas = agresiv, neliniștit, aprins, pasionat;

tamas = leneș, letargic, întunecat, ignorant.

Mâncarea de tip tamas, cum ar fi carnea, peștele, ouăle, alcoolul, alimentele conservate și alimentele vechi, reîncălzite, ne fac leneși și letargici. Mâncarea de tip rajas este o hrană excesiv de condimentată, care ne face să fim neliniștiți și agitați. Calitățile rajas, de asemenea, sunt o urmare a consumului excesiv de cafea sau ciocolată. Alimentele sattva, totuși, dau naștere unui sentiment echilibrat și armonios de bunăstare atât în ​​corp, cât și în minte. Alimentele sattva se găsesc într-o dietă lacto-vegetariană, integrată, care include boabe, legume, fructe, nuci, semințe, lapte și produse lactate. Hrana vegetariană detoxifică, curăță și purifică organismul și mărește rezistența noastră la boli.

Yoginii sunt vegetarieni din mai multe motive. În afară de aspectul sănătății, motivul principal constă în faptul că toate ființele vii sunt copii ai lui Dumnezeu – aceasta include și animalele. Dumnezeu este creatorul tuturor. Lumina lui Dumnezeu locuiește atât în ​​animale, cât și în oameni.

viśva prāṇi meri ātma hai
Toate ființele vii sunt sinele meu

Toate ființele vor să fie fericite și să evite suferințele. Animalele experimentează teama și durerea, la fel cum oamenii experimentează teama și durerea. Animalele se tem, de asemenea, de moarte, la fel cum noi, oamenii, ne temem de moarte. Yoga respinge uciderea și mâncarea animalelor, deoarece există conștiința inerentă că toate ființele vii sunt unite în aceeași conștiință.

Există un proverb care spune: „Tu ești ceea ce mănânci”. Doi factori, societatea și nutriția, determină în principal tipul de calități pe care omul le dezvoltă. O dietă necorespunzătoare nu numai că ne provoacă boli fizice, dar ne tulbură și mintea. Distruge energia prāṇa și produce agresiune, depresie și frică. Ne agățăm de viață cu fiecare fibră a ființei noastre și considerăm libertatea și fericirea ultimul scop al existenței. Fiecare animal și fiecare ființă vie vrea, de asemenea, să fie liber și fericit.

Toate creaturile, cum ar fi păsările, câinii, pisicile, caii și vacile, simt intuitiv pericolul iminent al unui dezastru natural. În același mod, animalele sunt conștiente instinctiv de propria lor moarte în avans. În zilele în care bovinele sunt aduse la abator, sunt îngrozite și neliniștite. Frica de moarte le inundă tot trupul, iar glandele lor endocrine secretă cantități mari de hormoni de „luptă și zbor”. Acești hormoni se găsesc în țesuturile animalului. Nu vedem aceste substanțe subtile stocate în carnea unui trup mort dar, în mod inevitabil, ingerăm teama animalului de moarte, ori de câte ori consumăm carne. În plus, luăm și prāṇa animalului – adică calitățile animalului și natura conștiinței acestuia. Acest lucru împiedică foarte mult dezvoltarea noastră spirituală. Agresiunea și frica din conștiința animalului pătrund adânc în mintea noastră subconștientă și se ridică din nou în conștiință la ora morții noastre. De asemenea, în meditație și în rugăciune, această teamă apare ori de câte ori încercăm să ne retragem profund în noi înșine. Datorită acestei temeri inconsecvente mulți oameni au o aversiune sau teamă de meditație și de religie.

Totuși, la un moment dat trebuie să trecem prin această frică inconștientă. Fie ne purificăm în mod conștient prin meditație, rugăciune și fapte bune, fie trecem din nou la frică, la ora morții. Dar în acel moment nu putem face nimic în privința asta. Destinul nostru se îndeplinește în conformitate cu legea karmei. Acest lucru poate fi comparat cu situația cu care se confruntă un alpinist, când i se rupe frânghia. În acest moment, propria sa voință nu are putere, nici o influență asupra consecinței. El cade, fie că vrea, ori nu.

Înțelepții și yoginii nu numai că sunt atenți la ceea ce mănâncă, ci și la locul de proveniență al alimentelor. A fost luată de la alții sau dobândită în mod greșit? Astfel de circumstanțe produc, de asemenea, vibrații negative celor care mănâncă alimente și pot crea perturbări interioare.
Guru Nanak a venit odată într-un sat, unde a fost primit cu căldură de un om de afaceri și un fermier, ambii invitându-l la masă. Omul de afaceri a adus o tavă scumpă, plină cu delicatese rafinate. Fermierul i-a oferit însă o masă simplă formată din pâine, ceapă și măsline. Guru Nanak a luat farfuria oferită de fermier și a mâncat pâinea.

Omul de afaceri a fost profund rănit și l-a întrebat, de ce i-a respins mâncarea. Guru Nanak a spus: „Hrana aceasta conține sânge, pe când în alimentele agricultorului se află lapte. Și după cum știți, eu nu mănânc sânge”. Omul de afaceri a fost foarte indignat și l-a asigurat pe Guru Nanak că mâncarea pe care i-a adus-o era mâncare vegetariană pură și că familia sa a trăit strict urmând acest principiu. Apoi, cu o mână, Guru Nanak a luat o bucată de pâine de pe farfuria fermierului, iar cu cealaltă, o bucată din farfuria omului de afaceri. A strâns ferm ambele piese de pâine. Din pâinea omului de afaceri a început să picure sânge, în timp ce din pâinea fermierului curgea lapte. Guru Nanak s-a adresat omului de afaceri și a spus: „V-ați dobândit averea prin înșelăciune și exploatare, în timp ce el și-a câștigat banii prin muncă cinstită și dură”.

Există o asociere între bucătar și mâncare. Prin urmare, atunci când gătim, trebuie să gătim cu dragoste și să pregătim mâncarea cu gânduri pozitive.

Spre deosebire de animale, noi oamenii avem voința liberă de a alege calea noastră prin buddhi (intelect) și viveka (discriminare). De aceea, ar trebui să acordăm o atenție adecvată mâncatului corect și păstrării unei companii bune. Acestea influențează starea noastră de spirit și natura calităților noastre interioare mult mai mult, decât ne putem imagina. Modul în care gândim și acționăm este în legătură directă cu calitatea alimentelor pe care le consumăm și a companiei pe care o păstrăm. Acest lucru are impact asupra karmei noastre.

Ne iubim și răsfățăm animalele domestice cum ar fi pisicile, câinii, cobaii, hamsterii etc. Dar, în același timp, mâncăm pui fript, fileuri de pește, carne de vită și carne de porc. Mulți oameni nici măcar nu iau în considerare faptul că aceste ființe vii sunt torturate și sacrificate pentru a satisface plăcerea gurii lor. O persoană iluminată spune: „Când nu poți să dai viață, nici nu ai dreptul s-o iei”. Fiecare ființă vie, umană sau animală, care este ucisă violent înainte de a-și trăi timpul predeterminat, poate fi nevoită să facă o ocolire lungă prin planul astral înainte de a-și atinge încă o dată întruparea într-o formă potrivită pentru a-și îndeplini destinul. Prin urmare, acele persoane care provoacă moartea ființelor vii sau își distrug viața (ca în cazul sinuciderii), iau asupra lor o karma foarte dificilă.

Carnea este mâncare moartă. Cel care o mănâncă, de asemenea, produce moarte în interiorul său. Hrana vegetariană ne oferă însă vitalitate, sănătate și dezvoltare spirituală. Din acest punct de vedere, din punct de vedere al sănătății, precum și din punct de vedere spiritual și etic, consumul cărnii reprezintă cel mai rău mod de a mânca. Oricine poate înțelege acest lucru, dacă gândește mai profund și se raportează la sentimentele altor ființe vii.

„Producția” de carne nu reprezintă doar cruzime față de animale, ci este și o risipă extraordinară de alimente. Pentru a obține un kilogram de carne, e nevoie de șapte – cincisprezece kilograme de cereale și leguminoase. Cea mai mare parte a cerealelor produse de fermierii noștri nu este destinată consumului uman, ci este furaj pentru animale. O altă statistică interesantă spune că 90% din proteine ​​și 99% din carbohidrații prezenți în cereale și leguminoase se pierd atunci când oamenii le consumă sub formă de produse din carne.

Producătorii de vite sunt poluatori extremi ai mediului. Pentru a produce un kilogram de grâu sunt necesari șaizeci de litri de apă. Pentru a produce un kilogram de carne, este nevoie de 2.500-6.000 litri de apă. Această apă se amestecă apoi cu reziduurile de pesticide și se scurge în sol sub formă de dejecții lichide, ajungând ulterior la nivelul apei subterane și a nivelului apei potabile. Ecologii au calculat că poluarea este creată de producția de carne de zece ori mai mare decât de gospodăriile particulare și de trei ori mai mult decât de industrie. Producerea unui singur „burger” necesită conversia a cinci metri pătrați de pădure tropicală în pășuni sau teren arabil. Pădurea tropicală este una dintre cele mai valoroase resurse ale umanității. Cantitatea de pământ necesară pentru a alimenta un singur consumator de carne poate alimenta douăzeci de vegetarieni.

A renunța la consumul de carne nu este doar o chestiune de etică, ci și o problemă a supraviețuirii noastre pe această planetă. Foametea în multe părți ale lumii, problemele legate de apele subterane, distrugerea în întreaga lume a resurselor valoroase, eroziunea solului și catastrofele meteorologice sunt toate direct influențate de comportamentul nostru nutrițional. Ar trebui să devenim foarte conștienți de echilibrul unic și foarte sensibil al vieții de pe această planetă. Ar trebui să fim conștienți de faptul că, din indiferență, lăcomie, comoditate și ignoranță, oamenii sunt în curs de distrugere a acestui echilibru foarte delicat. Scriitorul și umanistul Lev Nikolaevici Tolstoi a formulat foarte bine: „Atâta timp cât există abatoare, există și câmpuri de luptă!” Cum putem realiza pacea și fericirea în lume, atunci când noi torturăm și ucidem „frații noștri” de milioane de ori mai mult.

Ca oameni, dharma (datorie, responsabilitate, scop, sarcină) noastră este de a ajuta, de a proteja și de a sprijini, de a nu exploata și de a distruge. Principiul cel mai înalt pentru un om este rezumat într-o singură propoziție:

ahiṁsā paramo dharmaḥ

Non-violența este datoria supremă.

Nu există păcat mai mare decât să ucizi sau să rănești. Dacă nu simțim milă pentru durerea pe care un animal o suferă atunci când este sacrificat sau închidem ochii în fața suferinței lui, atunci nu este de mirare că noi ca oameni trebuie să suferim războaie teribile, distrugeri ale mediului, multe boli și dezastre naturale.